Un băiat numit Crăciun de Matt Haig

1 decembrie 2018

Un băiat numit Crăciun de Matt Haig este genul acela de carte pe care oricine ar trebui să o citească în preajma Crăciunului. Povestea este plină de  magie, întâmplări amuzante, munți de zăpadă, aventură, creaturi magice, reni și mai ales curaj și speranță.

„O imposibilitate este o posibilitate pe care încă n-ai înțeles-o.”

Nikolas este genul acela de copil sărac dar plin de speranță, cu o inimă incredibil de mare, o credință fantastică în bine și magie și un curaj pe care mulți dintre noi nu-l mai avem. Îți frange inima și te face să îți pui întrebări cu privire la ceea ce contează cu adevărat pentru tine. Are doar unsprezece ani dar o bunătate care te impresionează și te emoționează. Nu se plânge de situația materială, nu bate din picioare pentru că știe că tatăl sau nu își permite prea multe. Nu țipă pentru cum este sau pentru că nu a primit cadoul x sau y. Trăiește în inima pădurii, fiind destul de departe față de oraș, într-o casă foarte mică dar în care iubirea răzbate prin toate crăpăturile. Cu toate că este genul acela de copil cu care soarta a fost nedreaptă, neputând să își liniștească stomacul cu mese îmbelșugate, să plătească pentru a avea casa încălzită sau să își permită haine noi, acesta se lupta să supraviețuiască și se dovedește un adevărat sprijin pentru bătrânul său tată.

Nu mai sunt copil dar încă iubesc ideea de Crăciun, iubesc să dăruiesc, să încerc tot felul de cafele cu aromele specifice Crăciunului, iubesc nebunia și goana după cadouri, zilele lungi la adăpostul căldurii unei pături pufoase cu o cană de ciocolată caldă în mâini și o carte care se desfășoară la fiecare pagină. Am lecturat această carte înapoi din Nothingam spre Londra, după ce vizitasem târgul de Crăciun de acolo. Mi s-a înmuiat inima cu fiecare pagină ce m-a adus mai aproape de povestea clasică a Moșului pe care o știam încă din copilărie.

„V-ați putea întreba cum de știu eu adevărata poveste a lui Moș Crăciun, așa că o să vă spun că n-ar trebui să puneți la îndoială asemenea lucruri. Cel puțîn, nu chiar de la începutul unei cărți. În primul rând, nu-i politicos. Tot ceea ce trebuie să înțelegeți este că eu chiar știu povestea lui Moș Crăciun, fiindcă altfel de ce aș scrie-o?”

Și pentru că soarta este nedreaptă oricum cu bietul suflet, deși autorul se dovedește plin de grijă față de acesta, din cauza unor întâmplări și situații independente de voință lui Nikolas, aceasta ajunge să fie pus la și mai multe încercări grele care îl călesc și îi oferă o maturitate aparte, fără a-i compromite naivitatea pur copilărească dar nici inima plină de iubire și bunătate. Din păcate, acest personaj îmi aduce aminte de zecile de drame pe care copiii din țara noastră le poartă pe umerii prea tineri. Pur și simplu îți smulge bucăți din suflet și le pune la loc într-un joc constant.

Toată această joacă, când drăgălașă când crudă a autorului, are menirea de a ajunge atât la cititorii tineri cât și la cei mai în vârstă. Haig rămâne, însă, un scriitor de o profunzime și simbolistică năucitoare care te poartă într-un carusel periculos de sentimente și trăiri. Reușește să facă din povestea tragică a unui copil sărac cu șanse slabe de a avea un viitor strălucit, sau de a supraviețui fiecărei ierni neimblanzite, o poveste pe care o știm cu toții în care există un costum roșu îmbrăcat de un om burtos cu barbă lungă și albă care, ajutat elfi și purtat pe cerul înstelat al nopților de iarnă de reni magici, aduce bucurii în casele din lumea întreagă în noaptea de 24 spre 25 decembrie a fiecărui an.

 „– Eșți un copil al pădurii, a zis Joel, cu glas tremurat. Ai un caracter puternic. Însă, ține minte, să nu te apropii de pericol. Trebuie să-ți înfrânezi curiozitatea. Ai prea mult curaj… Mă voi întoarce până în septembrie, când se strică vremea. Și vom mânca și noi că regele!”

Capodoperă lui Matt Haig nu are vârstă, este un clasic în devenire și nu se adresează unei singure categorii de vârstă. Cred că oricine are posibilitatea ar trebui să citească această poveste incredibil de puternică în care s-au strecurat ilustrații și detalii care îți aduc speranța că povestea lui Nikolas va avea un final mai frumos în care copilul curajos și plin de sparantă va capătă un dram de noroc. Romanul ne învață să apreciem mai mult puținul acela pe care îl avem și care ne face viață mai ușoară, familia care ne este alături indiferent de situație, să recunoaștem bunătatea și să ne ferim de avariție, să fim încrezători și buni, să recunoaștem trădarea și să nu ne răzbunăm. Este acel tip de poveste care îți rămâne în suflet și îți mângâie inima indiferent de anotimp sau vârstă.

Este greu să găsești binele în tot ceea ce te înconjoară, uneori. Dacă, însă, cauți suficient de atent în sufletul tău, s-ar putea să îl găsești chiar acolo, în inima ta. Nu îl păstra, însă, doar pentru tine și răspândește-l în jurul tău către toți cei dragi și către toți cei în nevoie.

  • Autor: Matt Haig
  • Editura: Nemira
  • Anul apariției: 2016
  • Tip coperta: Broșată
  • Nr. pagini: 272 pagini

Partajează asta:

Wrap Up

Un băiat numit Crăciun de Matt Haig

  • 10/10
    Suspans
  • 10/10
    Actiune
  • 10/10
    Psihologie
  • 10/10
    Intriga
  • 10/10
    Personaje

Mi-au plăcut

  • Complexitate
  • Poveste
  • Mesaj
  • Psihologia personajelor
  • Simbolistica

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.