Top 10 cărţi lecturate în 2018

Top 10 cărţi lecturate în 2018 este acel articol imperios necesar înaintea unei liste de cărţi, musai, de lecturat în 2019. Cel puțin pe mine mă ajută, având în vedere că îmi dau seama ce cărți mi se potrivesc și ce genuri nu mai pot citi. Şi nici măcar nu mi-ar fi greu să aleg, tehnic, în condiţiile în care Goodreads m-a anunţat că am lecturat 46 de cărţi din cele 45 pe care mi le promisesem pentru anul acesta. Şi nu ştiu dacă am ales bine sau slab aceste cărți dar au fost câteva care, cu siguranță, mi-au intrat în suflet.

Nu va fi, neapărat, un top ci mai degrabă o listă cu zece cărţi pe care nu le-am putut lăsă din mâini în anul ce își ia rămas bun şi pe care le pot recomanda şi altora cu inima deschisă. Fără să mai ţin suspansul la cote incredibil de mari şi cu ideea de a nu face, de fapt, un top dar care, inevitabil, se va transformă în aşa ceva, acestea sunt cele mai bune 10 cărţi lecturate în anul 2018:

Pe primul loc şi una dintre cele mai bune cărţi pe care le-am citit vreodată se regăsește cartea O mare de lacrimi de Ruta Sepetys, autoare care m-a cucerit iremediabil încă de la prima carte a acesteia, Printre tonuri cenușîi. Încă nu am reușit să scriu recenzia deoarece, la fel ca în cazul primei cărți, ne regăsim în cel de-Al Doilea Război Mondial, un subiect dureros și sensibil despre care se vorbește șoptit și cu ochii în lacrimi.
Pe locul al doilea nu se află o carte ci o serie, pentru că mi-au plăcut, enorm, toate cărțile pe care le-am lecturat până în prezent din seria Helen Grace a lui M. J. Arlidge. Seria o are în prim plan pe inspectorul șef Helen Grace, o femeie puternică și determinată dar care se lupta cu demonii trecutului pe care încearcă să îi țină în frâu prin pedepse fizice și refuzul fericirii. Într-o lume dominată de bărbați din Anglia prezentului, Grace încearcă să-și arate abilitățile și să obțină rezultate pe măsura muncii sale asiduue.
În ape adânci de Paula Hawkins este un thriller psihologic mult mai fascinant, din punctul meu de vedere, decât prima carte a autoarei. Un sătuc, aparent linistic, din inima Angliei, devine câmpul de lupta al comunității pentru a nu ieși în evidență în ciuda legendei sinistre și triste a locului.
The Sun and Her Flowers de Rupi Kaur este o colecţie impresionantă de poezie, împărţită în cinci capitole distincte. Acestea poartă denumiri cu un puternic impact emoţional şi este extrem de uşor de distins ceea ce urmează să citeşți. Eşți cucerit, iremediabil, de ceea ce ţi se aşterne spre lecturare.
Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Friedrik Backman nu este pentru toți ci este pentru fiecare în parte. Poate și nu poate fi citit în orice moment. Este scrisă simplu însă cititorul va fi pur și simplu asaltat de sentimente, emoțîi, trăiri și rememorări ale propriilor vieți. Cartea te doare, te mângâie, te întristează și te amuză. Vei zâmbi și vei plânge. Povestea este despre supraviețuire, cunoaștere, bunătate, diferențe, descoperiri, pierderi, durere și bunătate.
Hopeless. Fără speranță de Colleen Hoover este o poveste frumoasă, dar tragică, despre regăsirea sinelui, amintiri adânc îngropate care odată ieșite la suprafață amenință să te distrugă, despre abandon, protecție, dezamăgire, iubire, trecut și prezent. Este un roman puternic care are la bază câteva subiecte extrem de sensibile și încă tabu, dar permanente, în societatea în care trăim.
Bărbatul care n-a mai sunat de Roșie Walsh te hrănește și chinuie. Te poartă pe meleagurile reci și înfricoșătoare ale trecutului doar că să te arunce în ceea ce crezi că este oază de relaxare a prezentului. Dar unele răni se vindecă greu sau niciodată și nu vei putea dormi liniștit odată ce ți-ai promis că te vei învinovăți și tortură pentru totdeauna pentru greșelile trecutului. Romanticul și speranța se amestecă cu frânturi de ură, nesiguranță, regret și amintiri vii a ceea ce nu poate fi lăsat în urmă.
Magonia de Maria Dahvana Headley este o carte fantastică ce ne prezintă două lumi total diferite și cum acestea vin în contact, despre dureri, pierderi, temeri, boli, încurcături, aventuri de necrezut, pirați și animale fantastice. Deși nu este genul meu de carte, Magonia m-a surprins plăcut și am devorat fiecare pagină.
30 de povestiri adevărate de Liliana Nicolae este o carte de reportaj apărută la Editura Casa de pariuri literare. Cartea cuprinde 30 de reportaje publicate în revista Dilema veche, dar și adaptări după reportaje sau documentare radio difuzate la Europa FM și Radio România Actualități. Dar asta nu se întâmplă din cauza lipsei de interes a publicului, ci din pricina lipsei de bani şi de investiţîi într-o presă de calitate.
Îmi pare rău, sunt așteptată… de Agnes Martin-Lugand este cea de-a treia carte a autoarei pe care o lecturez şi, cel puţîn din punctul meu de vedere, este cea mai bine construită şi cartea la care, se observă, o mai multă activitate şi muncă depuse pentru a ajunge la un final. Autoarea abordează un subiect cât se poate de real şi, mai ales, cât se poate de actual din viaţa oamenilor din societatea modernă. Auzim, tot mai des, vorbindu-se despre workaholici şi cum aceştia nu îşi mai fac timp pentru familie, prieteni sau orice altă activitate în afară celor legate, strict, de locul de muncă.