Iona – Tragedie în 4 tablouri de Marin Sorescu, este punerea în scenă a piesei de teatru Iona de Marin Sorescu. Îmi amintesc modul în care am devorat-o în ultimul an de liceu. Am citit-o de trei ori într-un interval scurt şi încă îmi amintesc multe dintre replici. Am lăcrimat, mult, la fiecare lecturare. În timpul piesei, văzând genialitatea, puterea de muncă, determinarea şi fragilitatea fizicului uman, am lăcrimat amar şi mi-am promis, mie însămi, să merg mai des la evenimente culturale şi să le promovez mai mult. „Îmi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu… Iona este omul în condiţia lui umană, în faţa vieţii şi în faţa morţii.” Marin Sorescu Sala era, în ziua în care eu am urmărit spectacolul, plină de liceeni. Cumva m-am gândit, involuntar, la cât de puţin ne respectăm artiştii, actorii, oamenii care îşi dedică viaţa pentru a ne deschide inimile, ochii sau a ne descreţi frunţile şi aşa apăsate de problemele vieţii. Din fericire, lângă mine s-a aflat un tânăr din aceeaşi generaţie ca marea majoritatea a publicului serii respective şi fascinarea sa de la final mi-a dat speranţa că nu e totul pierdut, încă. Spectacolul este unul de tipul one-man-show…