Aproape îngeri de Sergiu Someşan a fost cea de-a treia carte, după „Povestiri fantastice și SF„ și „Numărul fiarei” pe care am lecturat-o. La fel ca precedentele cărți, și aceasta este subțirică având 136 de pagini deci se citește ușor și este plăcută. Volumul în cauză cuprinde nu mai puțin de șapte texte scurte, având la bază povești individuale, care sunt o adevărată provocare pentru orice visător având în vedere că aceast volum face parte dintr-o serie de volume de proză fantastică pe care autorul ni le propune spre lecrutare. Cred că cel mai mult mă fascinează, de fiecare dată când îl recitesc pe Someșan, faptul că te transpune într-o lume magică, mistică, plină de evenimente și personaje din lumi de nepătruns și neatins dar lăsându-te cu sfaturi, gânduri și emoții cât se poate de reale. ”Incultura, sub formă ei cea mai agresivă, nu numai că năvăleşte violent, clipă de clipă, în viaţa noastră, dar mai este şi zgomotoasă şi viu colorată.” Acest volum este, în primul rând, perfect pentru a fi lecturat în pauza dintre două cărți grele, ca o metodă de relaxare, ca o provocare sau din curiozitatea de a descoperi stilul SF autohton . Este uşor de citit, nu necesită…