Playlist pentru Nick şi Norah de David Levithan şi Rachel Cohn

„Playlist pentru Nick şi Norah”  face parte din categoria de cărţi romantice. Este o carte a cărei acţiune se desfăşoară pe parcursul unei singure seri şi are ca protagonişti doi tineri pasionaţi de muzică dar cu inimile frânte. El este basistul unei trupe de muzică underground de queercore şi Ea este fiica unui celebru producător muzical din New York.

Cartea are un impact destul de profund şi destul de dubios prin limbajul licenţios utilizat. Cuvintele fără perdea venite din partea personajelor sunt un pic deranjante dar având în vedere că este o carte adresată tinerilor şi limbajul utilizat de aceştia este, adesea, teribil nici cartea nu face rabat de la această „regulă nescrisă” a adolescenţilor răzvrătiţi. Nu îl aprob dar înţeleg, într-un fel, utilitatea să.

Romanul are două perspective, cea a lui Nick care suferă din cauza unei relaţii eşuate şi care încă spera la o împăcare cu fosta sa prietenă deşi aceasta îşi găsise alinarea în braţele altui bărbat şi a lui Norah care este fata rebelă dar protectoare cu prietena să şi care, oscilând între colgiu şi dorinţa de a-şi urma dragostea este dezamăgită de revenirea prietenului său în oraş, în ciuda planurilor pe care şi le făcuse.

„Când te desparți de cineva, frumusețea respectivei persoane – de care te-ai bucurat atâta – pare dintr-odată necinstită.”

Faptul că trecutul ambilor protagonişti se întoarce, fulgerător, în aceeaşi seară în care cei doi se cunosc pare să le pună beţe în roate acestora şi niciunul dintre ei nu este sigur de ceea ce se va întâmpla după acea noapte. Extrem de confuzi dar dornici de a nu pierde nicio clipă, cei doi par să-şi dea o şansă, dacă nu pentru ceva mai mult mânar pentru o seară prin care încearcă să se elibereze de tot ceea ce îi afectează.

Ideea că destinul poate aduce doi oameni în acelaşi loc şi mai apoi să le testeze limitele mi se pare o premisă destul de interesantă. Nick şi Norah fluctuează când pe o pantă ascendenta, când pe una descendenta. Sunt un fel de şoarecele şi pisica faţă de toţi cei din jurul lor şi faţă de propriile neajunsuri, dorinţe sau frustrări.

„Cine-şi va cere iertare pentru cine suntem noi?/ Cine va naviga când am ajuns atât de departe amândoi?/Răspunde-mi / Răspunde / Unde mergem până unde?”

Am urmărit şi filmul care are la baza povestea cărţii şi mi s-a părut, sincer, mult mai dezlânat decât mi s-a părut cartea. Da, în carte evenimentele merg pe repede înainte, de multe ori şi este un pic frustrant să te gândeşti la posibilitatea ca doi oameni să fie atât de sentimentali după doar câteva ore petrecute împreună dar filmul este cu atât mai exagerat.

Cartea este extrem de uşoară, mesajul este profund, în ciuda limbajului licenţios şi a evenimentelor petrecute pe repede înainte în câteva ore până la primele raze ale soarelui în zori. Cel mai important şi ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, de fapt, la această carte este ideea de Cârpe Diem, trăieşte clipă şi bucură-te de ceea ce ai, când şi cât ai pentru că nu ştii niciodată ce se poate întâmpla şi cum totul se întoarce complet.

Recenzia a fost realizată datorită Librăriei Online Libris care, în urma colaborării, mi-a oferit Viaţa pe un peron. Mulţumesc, pentru oportunitatea de a citi această carte care mi-a reamintit de importanta sintagmei carpe diem! Pe site-ul Libris, puteţi găsi cărţi online în engleză şi/sau română ce aparţin unor edituri cunoscute din diverse domenii.

• Autor: David Levithan şi Rachel Cohn
• Editura: Trei
• Colecţia: Fiction Connection
• Anul apariţiei: 2014
• Tip coperta: Broşata
• Nr. pagini: 192 pagini