„O să mă ştii de undeva”, de Petronela Rotar, este o altă carte care se citeşte uşor. Am primit-o recent şi a fost perfectă pentru o pauză între lecturarea cursurilor pentru facultate. În mod normal, în maxim trei ore e gata. Eu am „tras mâţa de coadă” destul de mult. Am lăsat-o din mână de câteva ori la început. Mi se părea banală si nu mi-a plăcut în primă fază. Apoi, am lasat-o pentru că mă dureau toate câte îmi semănau. Uneori pentru că aveam nevoie de apă pentru a stinge durerea adevărului şi tristeţii care mi se făceau nod în stomac şi în gură simţeam amarul neîmplinirii.
Autoarea se joacă cu noi, cu cititorii. Împărţită în trei părţi: Hani, O să mă ştii de undeva şi Pizda lirică, este o carte a (re)cunoaşterii dedicată însăşi autoarei şi cititorilor săi. Ar fi scrisă în versuri albe. Eu nu cunosc această noţiune. Nu pentru că aş fi o incultă sau o neandertaliană. Pur şi simplu nu agreez decât ideea de proză sau versuri.
Petronela Rotar, se materializează şi dematerializează pe tot parcursul cărţii. E o joacă de copii plăcută în care devine extrem de umană sau cât se poate de imaterială, rece şi distantă. Este un om cu calităţi şi defecte. Lăsa impresia unei persoane narcisistă care se gândeşte la aspectul fizic, dar în interior ascunde o naivitate, timiditate şi teamă absolut vizibile. M-am descoperit şi redescoperit pe mine în poveştile sale. De la fata timidă, la tânăra obosită de doar „douajdeani”, până la copilul maturizat de timpuriu şi omul care are nevoie constant de aprecieri de la cei din jur.
Îmi place faptul că e bloggerita care a lansat o carte, la fel cum este şi Corina Ozon. Aşadar, pe blogul ei, Petronela, se lasă mai uşor descusută, nu este atât de rezervată în detalii şi are un stil de scriere care mie, cel puţin, îmi place teribil de mult. Este un om ca oricare altul. Un om care a descoperit bucuria şi tristeţea în cele mai umile şi încoronate feluri în care pot simţi aceste două sentimente distincte. Este un om cu un caracter frumos, puternică, motivată şi atentă la nevoile celor ca ea. Este exact aşa cum suntem sau vom fi noi, fiecare dintre noi.
Într-un final, mi-a plăcut cartea O să mă ştii de undeva şi cu siguranţă, este una dintre puţinele cărţi pe care o voi reciti peste ani. Poate când voi fi de vârsta Petronelei şi voi avea nevoie de o altă perspectivă. Sau, cine ştie, poate mult mai curând.
- Autor: Petronela Rotar
- Editura: Herg Benet
- Colecţia: Radical din 5
- Anul apariţiei: 2014
- Tip coperta: Broşata
- Număr pagini: 124
2 Comments
Mai cum nu faci tu nici un spoiler si nu dai nici un indiciu? :)) Daca e diferita de amanti, atunci poate i-as da si eu o sansa…de a o lectura desigur. Te pup!
E complet diferita fata de amanti. E mult mai profunda si destul de greu de inteles pentru cineva care nu prea a gustat placerea lecturii. Nu dau spoilere? Am dat de cateva ori, dar nu as avea ce indicii sa dau aici, mai mult decat textul care mi-a placut cel mai mult din carte :).
Oricum, tie pentru ca semanam din punctul de vedere al caracterului, ti se va potrivi 🙂 :*