Nu mi-e frică! de Paula Săcui

5 martie 2017

Nu mi-e frica! de Paula Sacui este prima carte a jurnalistei si a fost scrisa în paisprezece zile si paisprezece nopti. La prima vedere, cartea pare interesanta. Cel putin titlul sonor, coperta si autoarea, persoana publica, îti stârnesc curiozitatea. Ca sa fiu sincera, aceste trei elemente mi-au stârnit, mie, curiozitatea.

Ca o idee generala, initiala, în momentul în care am terminat de lecturat cartea, am realizat ca exista un punct comun în cartile autorilor romani. Nu stiu daca toti autorii romani urmaresc acest pattern dar cartile celor pe care i-am citit pâna în prezent o fac. Limbajul extrem de lipsit de pudism, numirea organelor genitale, masculine si feminine cât si injuriile se gasesc pagina de pagina. Nu stiu de ce sunt atât de necesare aceste elemente, totusi. Nu ma întelegeti gresit, as fi o ipocrita sa ma declar suferinda de pudibonderie dar, la un moment dat, atât bagat si scos de organe devine obositor de urmarit.

„În realitate, ar fi mers cu el pâna la capatul lumii, ?i nu doar imaginar, ca pâna atunci. Pacat ca n-a apucat sa-i spuna. Vântul batea cu tupeu. I-a stricat parul ?i i-a amestecat gândurile.”

Cartea da senzatia unui jurnal al femeii moderne. Prinsa în lupta cu sistemul din nevoia de a-si demonstra abilitatile dar si cunostintele, pe de o parte, si lupta de a-si cladi o familie pe care sa o sustina si de care sa se îngrijeasca, pe de alta parte. De aici tendintele depresive, nevoia de apreciere, evidentierea calitatilor fizice care înca o fac o femeie frumoasa, desi trecuta de patruzeci de ani, ritualurile zilnice si rutina în care se învârte.

„Ce fac femeile atunci când sunt nefericite ? Unele î?i mai iau un amant, altele pun ziduri dupa ziduri.”

Cartea a fost scrisa dintr-o rasuflare, probabil din nevoia de a elibera iubire si ura, în egala masura. Inevitabil s-au desprins din trairi si multe frustrari, nevoia de a da afara tot ceea ce fusese tinut captiv în interiorul autoarei în toti anii în care nu avusese în plan ideea scrierii acestui carte jurnal.

„Stau de mult cu ochii lipiti de cer, si nu s-a deschis nicio usa, ca sa te zaresc în prag. Am vazut curcubeie murind si tu…tu tot nu apareai.”

Mi-au placut, însa, ideile de prietenie dintre un barbat si o femeie dar si aceea dintre doua femei. Extrem de bine delimitate si evidentiate în carte, te lasa cu un gust dulce amarui. Într-un fel exclami „stiam eu” si în altul „la naiba” pentru ca stii ca exista un adevar brut, neprelucrat si cinic în tot ceea ce reiese din cele doua legaturi.

„- Auzi, noi nu ne-o punem? 
 – Nu. Noi suntem singurii aman?i din lume care î?i vorbesc. Ne întâlnim, râdem ?i atât. Câ?i crezi ca mai fac asa ? Noi nu suntem banali.”

E imposibil sa nu realizezi trairile pline de zbucium ale personajului, isteria, gândurile sinucigase revarsate din cotloanele infestate cu depresie, nevoia de a iesi în evidenta în orice fel, nevoia de apreciere, de consolare, de iubire, de machiaj, de tigari si de alcool. Multe tigari si mult alcool.

Nu mi-e frica! de Paula Sacui

Nu pot sa spun ca m-a dat pe spate cartea. Nu am putut empatiza cu Lola atât de mult pe cât mi-as fi dorit. Sunt, însa, pasaje în aceasta carte care mi-au adus în minte imagini din propria viata. Nu sunt multe, dar suficient cât sa ma dea peste cap putin si sa îmi doresc sa nu recitesc rândul care m-a transpus în propriul trecut cu atât de multa violenta. Nu mi-e frica!  este, de fapt despre frica aceea pe care o depasim traindu-ne viata asa cum simtim, asa cum ne este data si atât cât ne pricepem.

„Tu nu e?ti ca mine. Tu suferi. Iei lumea prea în serios, nu ca pe o vacan?a. Aici pierzi.”

Multumesc, din suflet, Editurii All pentru  oportunitatea de a lectura aceasta carte care m-a facut sa meditez, intens, la propria-mi viata.

  • Autor: Paula Sacui
  • Editura: ALL
  • Colectia: Literatura româna
  • Anul aparitiei: 2013
  • Tip coperta: Brosata
  • Nr. pagini: 192 pagini

Partajează asta:

Wrap Up

Nu mi-e frică!

2 Comments

  • Barbalata Mirela 5 martie 2017 at 20:53

    Nu am auzit de carte desi numele scriitoarei imi este cunoscut.

    • Ianolia 6 martie 2017 at 01:18

      Eu o stiu de la Pro Tv si de carte mai auzisem. Nu ma asteptam, insa, la o dezamagire asa cum s-a dovedit. Probabil asteptarile mele au fost mai mari decat trebuia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.