Încă o săgeată răzleaţă a lui Cupidon de Becky Albertalli

28 noiembrie 2020

Încă o săgeată răzleaţă a lui Cupidon” de Becky Albertalli face parte din „Universul Simon.  Aceasta este una dintre acele cărţi YA care te prinde în mrejele sale şi care nu îţi mai dă drumul. Pur şi simplu o încântare pentru fiecare persoană care s-a simţit, măcar o dată în viaţă, că nefăcând parte din ceva concret sau rămânând în urma tuturor.

„Dar poate că mereu țin în mine fărâme de tristețe care așteaptă să iasă la suprafață. Poate că așa li se întâmplă tuturor oamenilor.”

Am o multitudine de motive să iubesc această carte dar voi lua totul pas cu pas pentru că eu chiar cred că mai mulţi oameni ar trebui să o citească care îţi înmoaie inima. În primul rând, îmi place, enorm, grijă autorului faţă de fiecare personaj al său, modul în care crează evenimentele potrivite pentru fiecare în parte fără să forţeze nimic şi fără să lase multe la voia întâmplării. Apoi, faptul că Molly poate discuta cu mamele sale în felul în care o face şi că ele sunt capabile să gestioneze situaţii de orice natură mi se pare că vine ca o noutate în cărţile YA. Cumva, părinţii par absenţi sau pur şi simplu neatenţi la ce se întâmplă cu copiii lor dar aici vedem o implicare fantastică a părinţilor în viaţa copiilor. Totodată, îmi place deschiderea lui Molly şi a surorii sale geamăna Cassie în fata mamelor lor, modul în care se discuta despre iubire, metode contraceptive, relaţii intime, băuturi alcoolice, naştere, depresie sau anxietate. Pur şi simplu, întreaga familie este prezenta continuu.

Mi se pare incredibile modurile în care sunt tratate subiecte sensibile în această carte, în special pentru că este o carte a genului YA, unde implicarea părinţilor, subiectele sensibile sau tabu ori discuţiile pe care părinţii ar trebui să le aibă cu copiii lor sau invers sunt subiecte pe care genul YA, adesea, le ignoră sau le aruncă într-un colţ pentru a nu mai fi reamintite sau dezbătute. Prezenţă continuă a mamelor pe parcursul întregii cărţi este o altă noutate, având în vedere faptul că în general doar se menţionează părinţii şi au câteva pagini dedicate lor, pe când în cartea „Încă o săgeată răzleaţă a lui Cupidon” de Becky Albertalli familia are o continuitate şi o prezenta constantă.

„Cred că fiecare relaţie conţine un milion de alte relaţii. Nu-mi dau seama dacă asta este un lucru bun.”

Fiind eu însămi supraponderala şi bântuită de anxietate şi depresie mi-a fost uşor să mă identific cu Molly, să o iubesc, să o îndrăgesc şi să empatizez cu situaţia ei. Cumva, mi se pare curajos din partea autoarei să aibă ca eroina un asemenea personaj, destul de plin de probleme şi multe gânduri interiorizate. Faptul că Molly provine dintr-o familie înţelegătoare, în care fiecare discuţie este luată în serios şi fiecare gând său sentiment este luat în considerare dovedeşte cât de importantă este implicarea familiei, necesitatea de a putea vorbi cu cei dragi despre problemele cu care te confrunţi, posibilitatea de a fi sincer cu tine însuţi şi cu cei dragi fără a te închide în tine din cauza temerii de a fi judecat şi pur şi simplu să fii susţinut, apreciat, înţeles şi protejat contează enorm.

Din pacate, am o temere cu privire la aprecierile, sau mai bine spus lipsa lor, in Romania din cauza mentionarilor pe care aceasta carte le face. Cum stim si din alte carti ale autoarei, aceasta pune foarte mult accent pe comunitatea LGBTQIA. Cartea aceatsa nu face rabat de la regula. De fapt, mentionam mai sus mamele lui Molly si Cassie pentru ca, in fapt, ele au doua mame. De asemenea, alte mentionari fac referire la aprobarea casatoriei intre persoanale de acelasi sex in USA, termeni precum pansexual, asexual, bisexual, s.a. De asemenea, cartea propune si discutii despre diferite rase sau religii, promovand, de altfel, diferentele dintre oameni care ar trebui sa ne aduca mai aproape unii de altii nu sa se indeparteze, intelegerea nevoilor celorlalti, mai ales a celor pe care ii iubim, chiar daca nu intelegem pe deplin dar si faptu ca nu se folosesc termeni stereotipici sau ofensatori la adresa nimanui.

„Poate că asta e chestia cu schimbarea. E dureroasă şi aşa e normal. Este cea mai de bază dintre toate tragediile.”

Cartea aducă împreună oameni din diferite categorii şi îi face să se înţeleagă, să se aprecieze, să se îndrume şi ajute unii pe alţii şi pur şi simplu să creeze o atmosferă plăcută care îţi încălzeşte inima. Pur şi simplu nimic nu este forţat ci totul pare natural, normal şi frumos. Fiecare personaj are ceva care te atrage şi îţi oferă motive să îl îndrăgeşti.

Şi, din nou, Molly, personajul principal al cărţii, este supraponderală. Personal m-am simţit toată viaţa mea neatractivă, nedorită, neiubita. Am înţeles fiecare gând, fiecare acţiune, fiecare mod în care Molly îşi trăia viaţa pentru că am fost şi încă sunt în pantofii ei. Nu o să pot menţiona cât de mult curaj şi cât de important este pentru oamenii ca mine să avem în cărţi un personaj imperfect, un personaj care trece zi de zi prin chinul încercării de a-şi amuţi propria minte, propriile emoţii. Faptul că Molly nu este, neapărat, deranjează de corpul său, că găseşte moduri în care să se îmbrace aşa cum îşi doreşte şi să se simtă bine în pielea să dar şi faptul că recunoaşte că are o iubire fantastică pentru mâncare mi se pare un mod atât de frumos şi subtil de a ajuta fete şi tinere femei în aceeaşi situaţie să se iubească mai mult pe ele însele şi să nu se mai judece pe baza criteriilor oferite de societate ca general valabile. Este minunat să găseşti părţi din tine într-un personaj dintr-o carte, să vezi cât de importantă este acceptarea, iubirea şi suportul familiar în lupta cu problemele emoţionale.

„E ceva înspăimântător în a recunoaşte că placi pe cineva. Într-un fel, e mai uşor când nu există nicio şansă să se întâmple ceva. Dar apare un prag dincolo de care lucrurile devin dintr-odată posibile. Şi te trezeşti cu cărţile pe faţă. Şi iată-te dorind în mod deschis.”

Această carte este şi va rămâne una dintre cărţile mele preferate pentru naturaleţea, formarea caracterelor fiecărui personaj, diversitatea etnică şi culturală, modul în care au fost create personajele şi evenimentele marcante cu care se confruntă. Pur şi simplu te îndrăgosteşti, iremediabil, de fiecare personaj în parte. Nu ai cum să urăşti sau să displaci pe cineva. Autoarea ia persoane reale şi le transformă în aceste personaje în care fiecare dintre noi se regăseşte. De asemenea, ne da aceste familii şi aceşti părinţi pe care fiecare copil îi merită şi te duce cu gândul la faptul că şi tu ai vrea să fii un părinte atât de iubitor, înţelegător şi înţelept.

Cărţile lui Becky Albertalli pun în discuţie subiecte şi caractere nu foarte des întâlnite în cărţi sau filme, ci caractere cât mai apropiate de real pe care să le cunoşti fără să le fi întâlnit vreodată şi pe care să le iubeşti fără să îţi dai seama. Apoi, faptul că pune în dezbatere subiecte sensibile sau tabu mi se pare curajos şi esenţial pentru a deschide porţile înţelegerii şi acceptări în mai multe societăţi în care este nevoie de astfel de schimbări. Chiar recomand această carte mai ales celor care s-au simţit singuri, neiubiţi şi neacceptaţi în adolescenţă dar care au devenit oameni şi au rămas oameni chiar şi în cele mai dificile situaţii. Meritaţi tot binele, iubirea şi frumosul din lume!

  • Autor: Becky Albertalli
  • Editura: Epica
  • Categoria: EpicWave
  • Anul apariției: 2019
  • Tip coperta: Broșată
  • Nr. pagini: 288 pagini

Partajează asta:

Wrap Up

Încă o săgeată răzleaţă a lui Cupidon de Becky Albertalli

  • 10/10
    Actiune
  • 10/10
    Suspans
  • 10/10
    Psihologie
  • 10/10
    Intriga
  • 10/10
    Personaje

Mi-au plăcut

  • Povestea
  • Personaje
  • Mesaj
  • Multitudinea culturala
  • Prezenta parintilor protectori

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.