De ce e Romania altfel
0
8.6/10
De ce este România altfel de Lucian Boia
Psihologice , Recenzii / 30 octombrie 2015

Ţările şi naţiunile sunt diferite. Asemănătoare şi diferite. România intra şi ea, fireşte, în acest joc al asemănărilor şi deosebirilor. Nu cumva este totuşi încă mai diferită? Cu alte cuvinte, nu se situează oare mai „excentric“, sub tot felul de aspecte, în raport cu ceea ce ar fi o medie sau o relativă normalitate europeană? Modul extravagant în care s-a desfăşurat psihodrama politică din vara anului 2012 a lăsat impresia că ţara e defectă. Cartea lui Lucian Boia, „De ce este România altfel?„, se vrea a fi o lecţie cu privire la istoria poporului roman din cele mai vechi timpuri pentru a explica problemele cu care România se confruntă în prezent sub incidenţa proverbului „Cei ce nu învaţă istoria, sunt sortiţi să o repete” ducând naţionalismul românesc şi discursul anti-occidental la un alt nivel, mult superior celor ce l-au precedat ca istorici romani. Romanii au pendulat mereu intre Orient si Occident, aflandu-se de-a lungul secolelor la coada unor clasamante realizate de invingatori, fiind, in marea majoritate a timpului, un popor cotropit, stapanit de state mult mai puternic dezvoltate din punct de vedere politic, militar si economic avand la carma oameni cu o tarie de caracter fantastice tinzand a da ascultare…

Nu mă doare nimic doar lipsesc
1
8.8/10
Nu mă doare nimic doar lipsesc de Marius Lăzărescu
Psihologice , Recenzii / 18 octombrie 2015

În primul rând, aş dori să mulţumesc Libris, librărie online, pentru oportunitatea de a citi trei cărţi fantastice. Prima dintre cele trei carti este „Nu mă doare nimic doar lipsesc” de Marius Lăzărescu. Se spune despre autorul Marius Lăzărescu că ar fi un debut întârziat pe nedrept. Este foarte posibil ca acest lucru să fie just pentru că în România este greu să te afirmi ca scriitor ori poet. Nu ştiam nimic despre acest autor şi nici acum nu l-am căutat pe Google, fiindu-mi suficient să-i cunosc munca pentru a-mi da seama că este un om citit, cu demoni interiori, întrebări neterminate şi fără răspuns. Este, totuşi, un om cald care nu te lasă să îl laşi. Nu am putut să las cartea din mâini până nu am terminat-o, poate şi pentru faptul că se citeşte uşor, ca orice altă carte de poezie, diferenţa fiind că este de o complexitate şi profunzime fantastice! Coperta m-a intrigat şi am realizat că iubesc saxofonul şi îmi este dor de concertele de jazz la care participam anul trecut în perioada aceasta. O copertă boemă care naşte întrebări cum ar fi „De ce saxofonul este singur, stingher pe un scaun vechi şi ponosit?”. Oare aşa este văzută muzica…

Numarul fiarei
1
9.4/10
Numărul fiarei de Sergiu Someşan
Psihologice , Recenzii / 27 septembrie 2015

Este cea de-a doua carte a scriitorului Sergiu Someşan pe care o citesc în mai puţin de o lună şi pentru care îi mulţumesc autorului pentru că m-a cadorisit cu patru dintre volumele domniei sale! Prima impresie pe care am avut-o văzând cartea „Numărul fiarei” de Sergiu Someşan, a fost aceea că este o carte extrem de subţire, având nu mai puţin de 102 pagini pline cu poveşti care îţi pun mintea la încercare, nu prin prisma descoperirii unei erori în alegerea carierei în detrimentul meseriei de detectiv, ci prin prisma valorilor morale şi a învăţăturilor prezentate în carte. De asemenea, pasaje de o profunzime cât se poate de impregnanta pentru fiinţa, se resimte acut până în pragul de a vrea să citeşti şi să reciteşti textele. Acest volum este, în primul rând, perfect pentru a fi lecturat, în cazul meu, în ultimul an de facultate când lucrul la realizarea lucrării de licenţă sau învăţatul pentru examene îţi ocupa tot timpul. Este uşor de citit, nu necesită cunoştinţe fantastice şi poveştile te prind iremediabil ca într-un cocon de informaţii şi poveşti care îţi pun în funcţiune inima şi mintea, concomitent. Volumul acesta, prezintă o colecţie de povestiri scurte din categoria Fantastică şi Ştiinţifico-Fantastică…

Contesa sângeroasă
0
10/10
Erzsebet Bathory. Contesa sângeroasă de Rebecca Johns
Psihologice , Recenzii / 15 septembrie 2015

În primul rând, aş dori să mulţumesc Libris, librărie online, pentru oportunitatea de a citi două cărţi fantastice. Prima dintre cele două fiind „Marea calatorie a lui Amy & Roger” care m-a uimit şi m-a ţinut în suspans destul de mult timp. Cea de-a doua carte pe care am primit-o, este „Contesa Sangeroasa” de Rebecca Johns care mi-a reamintit de ce iubesc istoria şi cu ajutorul căreia am rememorat cateva evenimente pe care le invatasem in facultate. A fost oare Contesa sângeroasă prima – şi cea mai atroce – femeie ucigaş în serie? În 1611, Erzsebet Bathory, o influenţă contesa maghiară, este întemniţată sub acuzaţia de ucidere a câtorva zeci de servitoare, supuse celor mai cumplite chinuri. Scris la persoana întâi, romanul ne spune povestea contesei, din copilărie şi până la căsătoria aranjată cu Ferenz Nadasdy. Încercând să-şi îndeplinească perfect rolul de mama şi soţie, contesa începe să ridice pretenţii extreme asupra servitoarelor sale, exigente care vor lua o turnură sinistră. O incursiune fascinantă în intimitatea unei femei care, încercând să-şi apere onoarea, se transformă într-un monstru. Pentru că sunt studentă la Istorie, mi-a plăcut întotdeauna să îmi pot închipui cum ar arăta istoria altfel. Probabil din acest motiv am devorat cartea…

Povestiri fantastice si SF
0
9.4/10
Povestiri fantastice si SF de Sergiu Someşan
Psihologice , Recenzii / 13 septembrie 2015

M-am hotărât să fac aceasta recenzie imediat ce am terminat cartea. În momentul în care veţi citi acest articol, sper să vă încânte la fel de tare cum m-a încântat pe mine scriitorul roman Sergiu Someşan şi opera domniei sale. Cartea Povestiri fantastice şi SF, a fost prima carte pe care am citit-o, dintre operele autorului, dar a fost suficientă pentru a-mi stârni curiozitatea şi a dori să citesc cât mai multe cărţi, pentru că am observat printre bloggerii şi vloggerii pasionaţi de cărţi o adevărată avalanşă de recenzii ale unor cărţi cu nume cel puţin interesante. Despre cartea de faţă, care are  95 de păgâni şi pe care am lecturat-o în aproximativ două ore, vă pot spune că este structurata în câteva texte, unsprezece la număr, care poartă denumirile de mai jos cu linkurile aferente pentru a le putea lectura şi voi: Apa vie, apa moarta Taietorul de lemne Nascocirea Inchide bine usa! O casca alba si un copil in ploaie O racheta cu numele meu Poiana ingerilor Cel din urma unicorn Intalnire cu o zeita Mica mea contributie la sfarsitul lumii Ghidul scriitorului de SF Mi-au plăcut enorm poveştile din această carte, prin prisma faptului că este prima…

Marina
4
10/10
Marina de Carlos Ruiz Zafón
Polițiste , Psihologice , Recenzii / 13 august 2015

Am citit cea mai frumoasă, tristă şi reală poveste din câte am citit în cei aproape 22 de ani ai vieţii mele. Dacă aveţi vreodată ocazia să o lecturați, lecturați-o pentru că merită din plin. Scrisă curat, plină de sentimente, trăiri şi o filosofie de viaţă de care suntem conștienți cu toţii dar care ne izbește din plin când ne aşteptăm mai puţin. Cu moartea nu ne  jucăm şi dacă aveţi ocazia să faceţi ceea ce vă place, faceţi-o. Dacă nu vă e dat, luptați pentru ceea ce considerați că meritați. Întâmplător, sau nu, cartea poartă numele meu. O fermecătoare fantezie gotică, în care Barcelona cea misterioasă îşi spune poveştile trecutului şi devine teritoriul unor aventuri ciudate pentru o adolescentă plecată în căutarea cunoaşterii. În Barcelona de la sfârşitul anilor ’70, se naşte prietenia stranie dintre Oscar Drai, un adolescent pasionat de mister şi aventură, şi tânăra Marina, care locuieşte cu tatăl său, pictorul German, într-un mic castel enigmatic. „Trupul începe să ni se deterioreze încă de la naștere. Suntem fragili. Trecători. Rămân doar faptele noastre, binele sau răul făcut semenilor. Pricepi ce vreau să-ţi zic?”    Barcelona ascunde secrete dintre cele mai întunecate, din câte află Oscar şi Marina, în care se…

Hoţii de frumuseţe
0
9.4/10
Hoţii de frumuseţe de Pascal Bruckner
Psihologice , Recenzii / 5 august 2015

„Hoţii de frumuseţe” de Pascal Bruckner: Undeva, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, trei oameni pun la cale un complot împotriva frumuseţii. Să fie la mijloc doar izbucnirea halucinatorie a unei perversiuni sadice? Nici vorbă. Avem de-a face cu o doctrină şi aplicarea ei obstinată: complotiştii văd în frumuseţea inegal distribuită o inechitate ce trebuie eliminată. O viziune de apocalipsă? Mai degrabă un basm filosofic şi totodată scânteietor, thriller ce dozează perfect suspansul, erotismul, teroarea. Pascal Bruckner ştie să planteze violenţa anomaliei şi cruzimea detaliului pervers într-un discurs impecabil, înzestrat cu splendoare şi rigoare logică. „Frumuseţea e un capital care se delapidează în fiecare zi, şi frumoasele sunt nişte suverane aşezate pe un tron ce se clatină.” Am trecut această carte în categoria de cărţi psihologice, în ciuda faptului că romanul are o copertă ce indica potenţialului cititor faptul că în faţa să are un roman erotic. Erotismul din această carte este minim spre inexistent, punându-se accent mai mult pe calitatea şi conturul dat personajelor. Mintea omului poate fi extrem de periculoasă mai ales atunci când aluneca din realitate într-un abis conspiraţionist în care cele trei personaje „negative” se regăsesc, cumva aruncate de generaţiile care vin. Romanul se desfăşoară în două…

Fata din tren
6
10/10
Fata din tren de Paula Hawkins
Polițiste , Psihologice , Recenzii / 3 august 2015

În primul rând, aş dori să mulţumesc Libris, librarie online, pentru oportunitatea de a citi două cărţi fantastice. Prima dintre cele două fiind „Fata din tren” care m-a uimit şi m-a ţinut în suspans destul de mult timp. Această carte mi-a atras atenţia în timp ce urmăream bloggerii străini şi m-a intrigat faptul că, marea majoritate, o asemănau cu „Fata dispărută” de Gillian Flynn. Am văzut filmul „Fata disparută” şi mi s-a părut fantastic. Urmează să comand şi cartea pentru că sunt sigură că se va ridica la nivelul aşteptărilor mele. Rachel merge în fiecare dimineaţă cu acelaşi tren. Ştie că va aştepta la acelaşi semnal defect, timp în care va urmări ritualul de dimineaţă al unui cuplu ce locuieşte într-o casă de lângă calea ferată. I-a botezat „Jess şi Jason“ şi viaţa lor i se pare perfectă, până când într-o zi vede ceva ce o şochează. Totul se schimbă şi Rachel are şansa de fi parte din vieţile pe care le-a observat doar de pe margine. „Asta n-ar trebui să conteze, dar contează: ruşinea pe care o simţi în privinţa unui incident e direct proporţională nu doar cu gravitatea situaţiei, ci şi cu numărul celor care au fost martori la ce mi s-a întâmplat.”…

Printre tonuri cenusii
2
10/10
Printre tonuri cenuşii de Ruta Sepetys
Psihologice , Recenzii / 26 iulie 2015

Am început această carte într-o frumoasă seară de 10 iulie. Până la ora 6 în dimineaţa zilei de 11 iulie, am reuşit să termin de citit cele 320 de pagini ale romanului „Printre tonuri cenuşii” de Ruta Sepetys. Mă uitam la carte plângând, fiind încă şocată de cele citite şi cu gândul la străbunicul pe care nu l-am văzut niciodată, care nu şi-a văzut copiii crescând şi nu şi-a putut proteja soţia. Se întâmpla în timpul celui de-al Doilea Război Mondial într-un sat din inima Bucovinei unde un anume Nichifor Niţan a fost trimis pe front, luat de lângă familia sa şi deşi fusese sfătuit să se ascundă, a preferat să moară ca un erou decât ucis de ruşi, în cazul în care îl descopereau ascuns. Mulţi ştiu că Hitler ucidea evrei. A ucis milioane de evrei în timpul războiului, i-a chinuit, persecutat. Eu ştiu aceste lucruri pentru că, timp de un an, am învăţat despre ei. Voi mai învăţa şi în ultimul an de facultate. Dar ştie cineva câţi oameni a ucis Stalin? Deportaţi din Letonia, Lituania şiEstonia în Jungla Siberiană. Pământul este impregnat cu sângele a miliarde de oameni care s-au jertfit în războaie de-a lungul istoriei. Poţi să…

Ziua în care mi-am ucis tatăl
0
9.6/10
Ziua în care mi-am ucis tatăl de Mario Sabino
Psihologice , Recenzii / 24 iulie 2015

Ce culoare are un patricid ? La ce sunt buni taţii pe lumea asta ? Ce e Răul? La toate aceste întrebări etern umane încearcă să răspundă naratorul fără nume din romanul „Ziua în care mi-am ucis tatăl” de Mario Sabino. Să fie oare Viitorul, cartea la care scrie protagonistul, o posibilă cheie de interpretare a faptelor sale ? Şi dacă este, în ce măsură o concepţie filozofică sau credinţa personală poate justifica o crimă, orice crimă, nu doar uciderea tatălui? „Cei torturaţi simt şi recunoştinţa faţă de torţionari, atunci când aceştia încetează caznele.” Am câştigat această carte în urma participării la un concurs pe un blog de recenzii de care eram fascinată la acel moment. Am fost atrasă imediat de această carte, nu numai datorită numelui său, dar şi datorită descrierii, ce mi-a atras imediat atenţia. Cartea este formată din trei părţi, a doua fiind un roman neterminat al naratorului fără nume al aceste cărţi.  În această carte este vorba despre complexul oedipian. Personajul principal, un anonim, deoarece nu ni s-a dat niciun nume, şi-a ucis tatăl. Acest lucru devine foarte clar după prima pagină a acestui roman unic. Însă întrebarea este: de ce? Mario Sabino te ţine în…