Super tare la pat
0
9.8/10
Super-tare la pat de Jennifer Weiner
Recenzii , Romantice / 26 iunie 2015

„Super tare la pat” de Jennifer Weiner, face parte din colecţia Chic a editurii Polirom. Titlul, cu o formă erotică, ar putea induce în eroare cititorul. Ce-i drept, am citit-o într-o vreme când nu mă pasiona genul erotic. Am citit-o în adolescenţă şi de atunci am tot cumpărat cărţi din colecţia Chic. Nu are nimic erotic in ea ci este o carte romantica. Eroina romanului „Super-tare la pat”, Cannie Shapiro, este reporter la Philadelphia Examiner. Vreme de douăzeci şi opt de ani lucrurile par să-i fi mers bine – desigur, au existat şi probleme cu nouă orientare sexuală a mamei şi cu tatăl absent din vieţile lor în urma divorţului, dar Cannie are prieteni cu care se înţelege minunat, pe Nifkin, terrierul ei, şi o slujbă interesantă. A căzut la pace chiar şi cu kilogramele în plus. Asta până când deschide paginile unei reviste pentru femei cu largă audienţă şi descoperă titlul „Cum să iubeşti o femeie corpolenta“, fix deasupra numelui fostului ei iubit. Şi da, despre ea e vorba, despre viaţa ei sexuală şi aspectul supraponderal. Distrusă şi umilită, Cannie ia o hotărâre plină de curaj. Într‑o călătorie de la Philadelphia la Hollywood şi înapoi, protagonista îşi pune în ordine…

Jurnal 2003-2009
0
8.6/10
Jurnal 2003-2009 de Oana Pellea
Psihologice , Recenzii / 23 iunie 2015

„Jurnal 2003-2009” de Oana Pellea: Uneori, editorii publică un autor „fără nume“ pentru că au încredere în calităţile cărţii lui. Sau invers, publică o carte proastă doar pentru că autorul „are nume“. Însă visul oricărui editor este să aibă, simultan, o carte bună şi un nume de autor cunoscut. Jurnalul actriţei Oana Pellea, este un astfel de vis. Oana mi-a fost aproape de inimă încă de la primele pagini. Având rădăcini olteneşti, ca şi mine, m-am regăsit des în valorile morale şi spirituale bine înrădăcinate pe care le promovează în jurnalul său. Este un om complex în simplitatea sa, un om frumos atât în interior cât şi in exterior care râde mult şi le deschide şi altora inimile. Îmi place faptul că este ca mine. Este sinceră, spirituală, melancolică, sensibilă, romantică. Scrie cu sufletul pus la bătaie într-un joc de noroc numit viaţă în care riscă să piardă tot. Este acel om de la care ai ce să înveţi, indiferent de etapa în care eşti. Este omul bun şi frumos. Este oglinda romanului care nu uită de unde a plecat şi nu s-a lăsat scăldat în mizeria nimicurilor pe care societatea noastră o promovează. Dacă în prim-plan o avem pe…

Dragostea dureaza trei ani
4
8.6/10
Dragostea dureaza trei ani de Frederic Beigbeder
Recenzii , Romantice / 22 iunie 2015

Am citit cartea „Dragostea dureaza trei ani” de Frederic Beigbederîn adolescenţă. M-a amuzat şi nu i-am dat mare importanţă. Am recitit volumul anul trecut, după sfârşitul unei relaţii de trei ani jumătate. Începeam să cred că dragostea chiar durează trei ani. Încă mai cred că dragostea durează trei ani. Acea dragoste neîntreţinuta, perioada în care speri că totul va fi bine sau ca omul de lângă tine se va schimba. Acea dragoste durează doar trei ani. „Telefonul, faxul, internetul nu vor întrece niciodată, în frumuseţe romantică, nebunul şi vechiul pericol al legăturii epistolare.” Cartea este una scrisă simplu, direct şi extrem de explicit şi nu prea lasă loc de interpretări. Este povestea unui „boem” înstărit care îşi satisface toate nevoile confesându-se cinic şi uneori vulgar, cititorului. Cu siguranţă cine a citit cartea a înţeles (aşa cum şi scriitorul a făcut-o) ca dragostea durează, nu poate fi mimată. Atât timp cât este împletită cu respectul, sinceritatea şi nu în ultimul rând cu o iubire care îşi are originile în spiritual, iubirea durează. Marc Marronier, un tânăr specialist în marketing de treizeci de ani este părăsit de soția sa după trei ani de căsnicie. Motivul despărțirii este teoria pe care o susține…

Exerciţii de echilibru
1
9.2/10
Exerciţii de echilibru de Tudor Chirilă
Recenzii , Romantice / 21 iunie 2015

Prin „Exerciţii de echilibru„, am descoperit un altfel de Tudor. Ştiam că este actor, interpret, artist şi faptul că publică des pe propriul blog, gânduri şi idei din locuri prin care a hoinărit sau prezentând sentimente care l-au marcat. „Exerciții de echilibru” nu este un roman propriu-zis, ci o culegere de postări de blog, publicate inițial pe blogul său în intervalul 2007-2012. Întotdeauna mi s-a părut un om îndrăgostit de frumos, de cultură, de copilăria pe care o trăieşte şi azi, de munca pe care o face atât de frumos. Mi s-a părut de asemenea indiferent, părtaş la indiferenta altora, dar întotdeauna interesat de ceea ce învaţă tinerii, contribuind şi el decisiv, cel puţin în cazul meu, la hrănirea spiritului adolescentin. Am fost plăcut surprinsă  de acest Tudor Chirilă. L-am cunoscut îndrăgostit peste măsură, atent la nevoile unei femei, idolatrizând femeia, admirându-i şi recunoscându-i calităţile şi meritele. L-am văzut un tânăr trist, descumpănit şi plin de lehamitea unei lumi în care şi-a găsit târziu locul (sau încă îl mai caută). Este un om lovit de necazurile şi supărările unei vieţi în care parcă îşi găseşte rar locul. În pofida acestora şi a multor altor elemente, Tudor încă învaţă tânăra generaţie să lupte…

Fericirea
2
7.4/10
Fericirea de Denis Robert
Erotice , Recenzii / 21 iunie 2015

„Fericirea” de Denis Robert: El este un scriitor de 39 de ani, aflat în aşteptarea unor zile mai bune. Ea este cu zece ani mai tânără decât el şi a studiat Artele. Amândoi sunt căsătoriţi şi amândoi, în aceeaşi măsură, plictisiţi. Se plac, se evită, se regăsesc. Rezultatul: pasiune la prima vedere şi o dorinţă care nu încetează să crească pe măsură ce se împlineşte. Nu vorbesc prea mult. În schimb, îşi iau notiţe. însemnările ei populează paginile din stânga ale acestui scurt, dar cutremurător roman. Ale lui, paginile din dreapta. O relatare toridă, directă şi lipsită de pudoare a relaţiei dintre o femeie care se oferă întru totul şi un bărbat care nu-şi refuza nici o fantasma. Prima impresie despre Fericire de Denis Robert, a fost aceea a faptului că pare o transpunere spre Povestea lui O de Pauline Reage pe care am citit-o vara trecută şi care m-a cutremurat serios. Nu la fel de violenţă, totuşi şi cu un uşor iz de romantism pe alocuri, Fericire este un fel de Povestea lui O a secolului 21 scrisă pentru cei neobişnuiţi cu genul erotic sau curioşi în a descoperi ce cărţi s-au mai scris din această categorie. Scriitura pe…

Amant cu voia soţului
2
7.8/10
Amant cu voia sotului de Gaelle Guernalec-Levy
Erotice , Recenzii / 20 iunie 2015

„Amant cu voia soţului” de Gaelle Guernalec-Levy, este un roman erotic extrem de senzual şi sexual. Nu este primul din acest gen pe care îl citesc, dar este primul despre care scriu, pentru că am ales să fac recenzii cărţilor pe care le citesc. Vei avea o surpriză încă de la începutul primului capitol, mai ales dacă nu eşti familiarizat cu genul erotic. Mi s-a părut, însă, fantastică fiecare carte erotică scrisă de o femeie. Amănuntele delicate şi extrem de personal care sunt scoase la iveală, fac lecturarea mult mai plăcută şi plină de interes. Autoarea Gaelle Guernalec-Levy, jurnalistă în viaţa de zi cu zi, se identifică cu naratoarea şi personajul principal al cărţii pe nume Claire. Am terminat cartea relativ repede. Cred că nu mi-a luat mai mult de două ore. Se citeşte uşor şi îţi menţine interesul. Nu aş recomanda-o neapărat bărbaţilor, pentru că se adresează mai mult femeilor, din câte am observat. Singurul motiv pentru care aş recomanda-o tuturor genurilor, ar fi pentru mesajul din spatele poveştii pe care nu îl voi dezvălui aici. Nu promovez spoilerele de niciun fel. Cartea este o naraţiune extrem de personală şi urmăreşte traseul parcurs de o adolescentă la început de…

Salveaza-ma
0
10/10
Salveaza-ma de Guillaume Musso
Recenzii , Romantice / 20 iunie 2015

„Salveaza-ma” de Guillaume Musso, nimic nu anunţa întâlnirea dintre Juliette şi Sam. Cu atât mai puţin faptul că urmau să se îndrăgostească nebuneşte. Pe durata unui weekend la New York, îşi trăiesc şi devorează pasiunea, simţind o magie pe care nu o cunoscuseră până atunci. Dar fiecare îi ascunde adevărul celuilalt. Sam pretinde că este căsătorit, iar Juliette că este avocat. Cum Juliette trebuie să se întoarcă la Paris, Sam o însoţeşte la aeroport. Niciunul nu îşi dă seama că acesta ar putea fi momentul care le hotărăşte destinele. După o jumătate de oră, vestea cade ca un trăsnet, avionul în care se afla tânăra femeie a explodat în zbor, dar Sam nu poate accepta ideea că totul s-a terminat în acel moment „Nimic nu este neînsemnat, dar nu percepem întotdeauna corect consecinţele acţiunilor noastre.” Nu am fost întotdeauna adepta cărţilor romantice. De fapt, le citeam cu bucurie când eram în primii ani de liceu şi mi-am descoperit o pasiune mai profundă pentru cărţile pe care mi le alegeam eu decât pentru cele care îmi sunt „sugerate”. Am descoperit în „Salvează-mă” de Guillaume Musso, mai mult decât o poveste de dragoste. Am descoperit un amalgam de sentimente, frici şi certitudinea…

Zilele amanţilor
7
8.6/10
Zilele amanţilor de Corina Ozon
Erotice , Recenzii / 20 iunie 2015

„Zilele amanţilor” de Corina Ozon este o carte care se citeşte extrem de uşor. Scrisul decent pentru lecturare şi spaţierea destul de mare între rânduri, o face uşor de citit şi firul narativ prezentat din mai multe perspective, îi aduce acele detalii fără de care povestea nu se putea continua firesc. Aici, autoarea, reuşeşte să menţină vie atenţia cititorului, nu plictiseşte şi o trece prin toate cele trei puncte de vedere ale personajelor principale pentru a fi obiectiv şi a judeca just fiecare eveniment care se desfăşoară în carte. Mie mi-au trebuit cam 5 ore să o termin, cu pauze de masă, apă şi întreruperile de care ne lovim cu toţii. În primul rând, aş dori să-i mulţumesc lui Daniel Botea pentru că mi-a împrumutat această carte ce m-a captivat, m-a amuzat, m-a făcut să îmi pun întrebări şi mi-a oferit răspunsurile pe care le ştiam deja, dar pe care nu voiam să le accept. De asemenea, aş dori să o felicit pe Corina Ozon pentru dezinvoltură şi realismul cu care a scris acest roman. Dacă sunteţi din Craiova, vreau să vă anunţ faptul că pe data de 7 mai la sediul Casei de Cultură Traian Demetrescu, în salonul medieval,…

Povestea lui O
6
8.6/10
Povestea lui O de Pauline Reage
Erotice , Recenzii / 20 iunie 2015

„Povestea lui O” de Pauline Reage la prima vedere este o carte ambiguă. Personajul principal fiind o femeie pe nume O. Atât, doar O. Nu se ştie dacă numele ei începe cu O sau dacă este un O de mirare sau O de la orgasmele pe care aceasta le are. Întrebările legate de numele, identitatea sau ocupaţia acestei femei, persistă până la final fără să-şi găsească un răspuns. Povestea lui O este o carte extrem de greu de digerat, traumatizantă dar foarte bine scrisă. Nu m-am putut pune nicio clipă în pielea lui O pentru că ea este precum o păpuşă în mâinile unui păpuşar, modelată şi manevrată după bunul plac al stăpânului său. Am lecturat această carte la câteva luni după ce am terminat seria 50 shades of Gray. Pentru că în seria lui Gray autoarea dă de pământ cu BDSM-ul, am vrut să citesc şi o carte în care acesta este prezent în forma sa cea mai apropiată de realitatea tehnicilor BDSM. Am citit ceva literatură erotică în viaţă şi am citit destule cărţi de psihologie ca să înţeleg că mintea umană este, câteodată, un ţinut plin de cele mai întunecate experienţe, gânduri şi trăiri. Despre această carte,…

O să mă ştii de undeva
2
7.6/10
O să mă ştii de undeva de Petronela Rotar
Psihologice , Recenzii / 20 iunie 2015

„O să mă ştii de undeva”, de Petronela Rotar, este o altă carte care se citeşte uşor. Am primit-o recent şi a fost perfectă pentru o pauză între lecturarea cursurilor pentru facultate. În mod normal, în maxim trei ore e gata. Eu am „tras mâţa de coadă” destul de mult. Am lăsat-o din mână de câteva ori la început. Mi se părea banală si nu mi-a plăcut în primă fază. Apoi, am lasat-o pentru că mă dureau toate câte îmi semănau. Uneori pentru că aveam nevoie de apă pentru a stinge durerea adevărului şi tristeţii care mi se făceau nod în stomac şi în gură simţeam amarul neîmplinirii. Autoarea se joacă cu noi, cu cititorii. Împărţită în trei părţi: Hani, O să mă ştii de undeva şi Pizda lirică, este o carte a (re)cunoaşterii dedicată însăşi autoarei şi cititorilor săi. Ar fi scrisă în versuri albe. Eu nu cunosc această noţiune. Nu pentru că aş fi o incultă sau o neandertaliană. Pur şi simplu nu agreez decât ideea de proză sau versuri. Petronela Rotar, se materializează şi dematerializează pe tot parcursul cărţii. E o joacă de copii plăcută în care devine extrem de umană sau cât se poate de imaterială,…